2022. október 10., hétfő

7. Székelyföldi Grafikai Biennálé, MAGMA, Sepsiszentgyörgy

 

A madár él 

Baász Imre – tanútörténetek és a nyomtatás gondolata

   

 Október 5-én megnyílt A madár él / Baász Imre – tanútörténetek és a nyomtatás gondolata című kiállítás a MAGMA Kortárs Művészeti Kiállítótérben. A tárlat egy Baász Imre portrét próbál meg összerakni, kiegészítve az ehhez a szellemi tradícióhoz tartozó kortárs művészeti projektekkel. A kiállítást Kispál Attila, a MAGMA Kortárs Művészeti Kiállítótér vezetője, Ferencz S. Apor, a biennálé kurátora, Gajzágó Márton újságíró és Miklósi Dénes képzőművész, a kiállítás egyik kurátora nyitották meg. 

 

A ’80-as években már Romániában is érezhetőek voltak olyan hatások, amelyek jelezték a sokszorosított kép nemzetközi viszonylatban addig átfogó programjának kiüresedését. Az 1955-ben létrehozott Ljubljanai Grafikai Biennálé egyike volt a nemzetközi szinten is fontos biennáléknak. Akkor, a demokrácia és pacifizmus értékeinek jegyében, jó alkalomnak bizonyult, a lokális színtérre nézve is, a sokszorosított képet összegyűjtő nemzetközi biennálé létrehozása. 1985-re egy statikus művészeti szalonkiállítás képét mutatta, merev normákhoz ragaszkodva; a következő évek a reform folyamatát hozták el.

   Egyidőben ezzel, lépéskényszerben, alternatívákat keresve próbálkozott Baász Imre saját alkotói programján belül, helyet adva a műalkotást performatív folyamatként értelmező eszmének. Ebből ered a nyomtatás üzenetkézbesítő mechanizmusának a gyakorlata is. Intézményi munkája viszonylatában a sepsiszentgyörgyi Képtárban 1981-ben megrendezett országos érdekeltségű Médium 1. esemény az állásába került. Az előzőleg jóváhagyott országos kiállítást, utólag, az akkori politikai hatalom a rendszerre és a közönségre nézve veszélyforrást jelentő kategóriába helyezte.
   Baász Imre hagyománya gyakorlati, alkalmazott jellege által fontos része a közelmúlt történetének; ezt megfogalmazva haladható meg a mai deklaratív szint. A madár él* című kiállítás a Székelyföldi Grafikai Biennálé keretében jöhetett létre. A kiállítás egy Baász Imre portrét próbál meg összerakni, kiegészítve az ehhez a szellemi tradícióhoz tartozó kortárs művészeti projektekkel. 

   *Baász Imre 1985-ben The bird lives szerigráfiával sokszorosított mailartos munkája. Ezt a következő évben a helyi szakmai közösségnek ajánlotta egy kiállítás témájaként. A kiállítás katalógusában a következőt írja: „egy munka nemcsak sugallja a változtatás lehetőségét, hanem beavatkozik a tárgyi világ összefüggéseibe, újrarendezi a világot a megváltozott igényeknek vagy szorongásoknak megfelelően.”

Fotók: Vargyasi Levente

https://magma.ro/hu/ 

 

The Bird Lives

Imre Baász – testimonies and the idea of printing

 

   The exhibition The Bird Lives / Imre Baász and his friends – witness stories and the idea of printing opened on 5 October at the MAGMA Contemporary Art Exhibition Space. The exhibition attempts to compose a portrait of Imre Baász, complemented by contemporary art projects belonging to this intellectual tradition. The exhibition was opened by Attila Kispál, director of the MAGMA Contemporary Art Exhibition Space, Apor S. Ferencz, curator of the Biennial, Márton Gajzágó, journalist, and Dénes Miklósi, one of the curators of the exhibition.

 

    In the 1980s, already also in Romania, there could be felt effects which indicated the emptying out of the programme of the multiplied image, which had been overarching in international terms till then. The Ljubljana Biennale of Graphic Arts, established in 1955, was one of the most important biennales of international importance. At that time, in the spirit of the values of democracy and pacifism, it was a good opportunity, also for the local scene, to create an international biennial collecting multiplied images. By 1985, it presented the image of a static art salon exhibition, adhering to rigid norms; the following years brought a process of reform.

   At the same time, Imre Baász was forced to take a step forward, searching for alternatives within his own creative programme, giving space to the idea of the work of art as a performative process. This is also the origin of the practice of printing as a message delivery mechanism. In the context of his institutional work, the Medium 1 event, of national interest, held at the Gallery in Sfântu Gheorghe in 1981, cost him his job. The previously approved national exhibition was, afterwards, categorized by the political power of the time as a threat to the system and the public. 
   Imre Baász’s tradition is an important part of recent history through its practical, applied nature; it is through this formulation that today’s declarative level can be surpassed. The exhibition entitled The Bird Lives* was organized in the framework of the Grafic Art Biennial of Szeklerland. The exhibition is an attempt to put together a portrait of Imre Baász, complemented by contemporary art projects belonging to this intellectual tradition.

   *The Bird Lives is Imre Baász’s mailart work multiplied with serigraphy in 1985. The following year he offered it to the local professional community as the subject of an exhibition. In the exhibition catalogue, he writes: “a work not only suggests the possibility of change, but also intervenes in the correlations of the material world, rearranging the world according to changed needs or anxieties.” 
Photos: Vargyasi Levente

https://magma.ro/hu/

 

Pasărea trăiește
Imre Baász – mărturii și ideea tiparului

 

   În 5 octombrie, la Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA, a avut loc vernisajul expoziției Pasărea trăiește / Imre Baász și prietenii săi – poveștile martorilor și ideea tipăririi. Expoziția este o încercare de a realiza un portret al lui Imre Baász, completat de proiecte de artă contemporană aparținând acestei tradiții intelectuale. Expoziția a fost vernisată de Attila Kispál, directorul Spațiul Expozițional de Artă Contemporană MAGMA, Apor S. Ferencz, curatorul Bienalei, Márton Gajzágó, jurnalist, și Dénes Miklósi, unul dintre curatorii expoziției.

 
În anii 1980, se simțeau deja și în România efecte care indicau golirea de conținut a programului imaginii multiplicate, care fusese până atunci primordial în plan internațional. Bienala de Arte Grafice de la Ljubljana, înființată în 1955, a fost una dintre cele mai importante bienale de importanță internațională. La acea vreme, în spiritul valorilor democrației și pacifismului, a fost o bună ocazie, inclusiv pentru scena locală, de a crea o bienală internațională care să colecționeze imagini multiplicate. Până în 1985, prezenta imaginea unei expoziții statice de salon de artă, care adera la norme rigide; anii următori au adus un proces de reformă.
   În același timp, Imre Baász a fost obligat să facă un pas înainte, căutând alternative în cadrul propriului program de creație, dând spațiu ideii de operă de artă ca proces performativ. Aceasta este, de asemenea, originea practicii de imprimare ca mecanism de transmitere a mesajelor. În contextul activității sale instituționale, evenimentul Medium 1, de interes național, desfășurat la Galeria din Sfântu Gheorghe în 1981, l-a costat locul de muncă. Expoziția, aprobată anterior la nivel național, a fost, ulterior, catalogată de puterea politică a vremii drept o amenințare la adresa sistemului și a publicului.
    Tradiția lui Imre Baász este o parte importantă a istoriei recente prin caracterul său practic, aplicat; prin această formulare poate fi depășit nivelul declarativ de astăzi. Expoziția intitulată Pasărea trăiește* a fost organizată în cadrul Bienalei de Artă Grafică din Ținutul Secuiesc. Expoziția este o încercare de a alcătui un portret al lui Imre Baász, completat de proiecte de artă contemporană aparținând acestei tradiții intelectuale.
   *Pasărea trăiește este o lucrare de mailart a lui Imre Baász multiplicată cu serigrafie în 1985. În anul următor, el a oferit-o comunității profesionale locale ca subiect al unei expoziții. În catalogul expoziției, el scrie: “o lucrare nu numai că sugerează posibilitatea schimbării, dar intervine în corelațiile lumii materiale, rearanjând lumea în funcție de nevoile sau anxietățile schimbate”.
Foto: Vargyasi Levente